Cratima

Cratima in ortografia limbii romane

Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii din limba romana. În unele cazuri cratima are caracter permanent (da-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, ţi-l da) NU se scrie  dă îl, de a dreptul, lasă o, se a dus, ţi il da.

Cratima

Cratima semn ortografic

Cratima in lingvistica  serveste la notarea convenţionala a unor elemente lipsite de independenţa, marcand, prin locul pe care îl ocupa, poziţia acestora (iniţiala, mediala sau finala)  în cuvant (litera sau covala î-, prefixul contra-, infixul -n-, articolul -ul, desinenta -uri, formantul -lea, sufixul -ist, radacina floar-) sau la punerea în evidenţa a silabelor (vocala in hiat: a-er); este utilizata in analiza metrica (Ne-n-te-les ra-ma-ne gan-dul …)

Cratima leagă:

cuvinte pronuntate fara pauza;

- unele interjectii identice, repetate accidental;

- anumite prefixe pe baza derivatului;

- prefixele ne- si re- si  prepozitia de de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care incep cu vocala i-, atunci cand se produce caderea acesteia;

- componentele compuselor cu un grad mediu de sudura, ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjectiv posesiv;

- articolul hotarat enclitic sau destinatia de undele cuvinte greu flexionabile;

- formatul final al numeralelor ordinare si fractionare de numeral cardinal corespunzator scris cu cifre;

- componente ale unor abrevieri.

Cratima desparte

- silabele unui cuvant pronuntat sacadat;

- segmenetle unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.

Cratima nu este precedata sau urmata de blanc.

Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza. Astfel cratima:

  1. Reda pronuntarea “legata” (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta.
  2. Reda rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefizele ne- si re- de la teme care incep cu im-, in- si, neliterar, a compuselor cu prepozitila de de la acelasi tip de teme (ne-mpacat, ne-ncetat, a re-mparti, a re-ncalzii fata de rostirea cu tempo lent neimpacatm neincetat, a reinparti, a reincalzi)
  3. Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-mer-ni-cu-le!)
  4. Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc)
  5. Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora: mai-mult-ca-perfect
  6. Uneste componentele unor locutiuni: calea-valea
  7. Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii sociale insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapana-sa, taica-su / ta-su.
  8. Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul:
    a) numelor literelor si sunetelor:x-ul, x-uri;
    b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le, 11-le;
    c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare: acquis-ul, Bruxelles-ul; IMPORTANT: Se recomanda atasarea fara cratima a articolului sau a desinentei la imprumuturile – chiar neadaptate sub alte aspecte – terminate in litere din alfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana: boardul, boardurile, clickul, clickurile, trendul, trendurile
  9. Cratima leaga formatii de cuvinte -lea, -a, la numeralele ordinale si -ime la numeralele fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cu cifre (cifre romane sau arabe): al XI-lea, a 11-a, 14-imi;
  10. Cratima mai marheaza omiterea unei secvente din interiorul cuvantului in abrevierile discontinui: ad-tie, d-ta, P-ta, pentru administratie, dumneata, Piata;
  11. Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima: lt.-maj., N-V, S-E pentru locotenent-major, nord-vest, sud-est;
  12. Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental: bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, hai hai, ham-ham;
  13. De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic: doar-doar, foarte-foarte, mai-mai, prea-prea sau cu unele modificari incet-incetisor, singur-singurel;

Cratima din limba romana

În limba româna, ca semn de punctuaţie, cratima (liniuţa de unire sau de despărţire) se foloseşte:

a) În repetiţii, când cuvântul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecţie) formează o unitate:

b) În interiorul unor expresii formate din două substantive, un substantiv şi un adverb, din două adverbe sau in două interjecţii, de exemplu: calea[-]valea, câine[-]câineşte, ici[-]colo, nitam[-]nisam, talmeş[-]balmeş, târâş[-]grăpiş, trosc[-]pleosc Ietc.

c) Cratima se foloseste intre două numerale, pentru a arăta că indicaţia numerică e aproximativă:

d) Între cuvinte care arată limitele unei distanţe, ale unui interval de timp:

Gânduri [-] gânduri… treceau prin cugetul lui Dănilă. GALACTION, O. I 167

La început nu văcu nimic, apoi încet [-] încet începu să vadă. GALACTION, O. I 322

He [-] he [-] he [-] he ! că bune tinereţe ai mai avut! SADOVEANU, D. Î 203

Notă: În această situaţie este posibilă şi folosirea virgulei:

Începu a se strânge în cete, cete şi a se întreba unii pe alţii ce să ceară. NEGRUZZI, I 154

Pe cer nouri: ici [-] colo clipesc stele. SADOVEANU, O. VI 282

Numai când silea pe Sultănica să mestece doi [-] trei dumicaţi, se socotea în rai. DELAVRANCEA, S 50

Notă: În această situaţie este posibilă folosirea virgulei:

Ce focul, bade, te ţine
De nu vii seara la mine
Batăr la două [,] trei zile?

JARNIK-BÂRSEANU, D 237

Şoseaua Bucureşti [-] Ploieşti.

Perioada 1 ianuarie [-] 31 martie.

1 [-] 250 km.

E bine să se scrie orele 14 [-] 16 sau între orele 14 şi 16. Formula între orele 14 [-] 16 este greşită.

Comments (6)

  • e super bine!

    |

    E super bine

    Reply

  • alex

    |

    Intrebarea pusa este despre felul in care se despart corect astfel de cuvinte:
    arata-mi -> arata-mi-le sau aratami-le?

    Reply

  • so

    |

    arata-mi-le

    Reply

    • Website Admin

      |

      Multlumesc SO,
      Intr-adevar se scrie “arata-mi-le”.

      Reply

  • denis

    |

    ce sa zic ma ajutat bravo

    Reply

    • Website Admin

      |

      Poate ma insel dar cred ca vrei sa zici m-a ajutat….

      Reply

Leave a comment