Cratima

Cratima in ortografia limbii romane

Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii din limba romana. În unele cazuri cratima are caracter permanent (da-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, ţi-l da) NU se scrie  dă îl, de a dreptul, lasă o, se a dus, ţi il da.

Cratima

Cratima semn ortografic

Cratima in lingvistica  serveste la notarea convenţionala a unor elemente lipsite de independenţa, marcand, prin locul pe care îl ocupa, poziţia acestora (iniţiala, mediala sau finala)  în cuvant (litera sau covala î-, prefixul contra-, infixul -n-, articolul -ul, desinenta -uri, formantul -lea, sufixul -ist, radacina floar-) sau la punerea în evidenţa a silabelor (vocala in hiat: a-er); este utilizata in analiza metrica (Ne-n-te-les ra-ma-ne gan-dul …)

Cratima leagă:

cuvinte pronuntate fara pauza;

- unele interjectii identice, repetate accidental;

- anumite prefixe pe baza derivatului;

- prefixele ne- si re- si  prepozitia de de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care incep cu vocala i-, atunci cand se produce caderea acesteia;

- componentele compuselor cu un grad mediu de sudura, ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjectiv posesiv;

- articolul hotarat enclitic sau destinatia de undele cuvinte greu flexionabile;

- formatul final al numeralelor ordinare si fractionare de numeral cardinal corespunzator scris cu cifre;

- componente ale unor abrevieri.

Cratima desparte

- silabele unui cuvant pronuntat sacadat;

- segmenetle unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.

Cratima nu este precedata sau urmata de blanc.

Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza. Astfel cratima:

  1. Reda pronuntarea “legata” (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta.
  2. Reda rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefizele ne- si re- de la teme care incep cu im-, in- si, neliterar, a compuselor cu prepozitila de de la acelasi tip de teme (ne-mpacat, ne-ncetat, a re-mparti, a re-ncalzii fata de rostirea cu tempo lent neimpacatm neincetat, a reinparti, a reincalzi)
  3. Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-mer-ni-cu-le!)
  4. Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc)
  5. Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora: mai-mult-ca-perfect
  6. Uneste componentele unor locutiuni: calea-valea
  7. Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii sociale insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapana-sa, taica-su / ta-su.
  8. Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul:
    a) numelor literelor si sunetelor:x-ul, x-uri;
    b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le, 11-le;
    c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare: acquis-ul, Bruxelles-ul; IMPORTANT: Se recomanda atasarea fara cratima a articolului sau a desinentei la imprumuturile – chiar neadaptate sub alte aspecte – terminate in litere din alfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana: boardul, boardurile, clickul, clickurile, trendul, trendurile
  9. Cratima leaga formatii de cuvinte -lea, -a, la numeralele ordinale si -ime la numeralele fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cu cifre (cifre romane sau arabe): al XI-lea, a 11-a, 14-imi;
  10. Cratima mai marheaza omiterea unei secvente din interiorul cuvantului in abrevierile discontinui: ad-tie, d-ta, P-ta, pentru administratie, dumneata, Piata;
  11. Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima: lt.-maj., N-V, S-E pentru locotenent-major, nord-vest, sud-est;
  12. Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental: bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, hai hai, ham-ham;
  13. De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic: doar-doar, foarte-foarte, mai-mai, prea-prea sau cu unele modificari incet-incetisor, singur-singurel;

Cratima din limba romana

În limba româna, ca semn de punctuaţie, cratima (liniuţa de unire sau de despărţire) se foloseşte:

a) În repetiţii, când cuvântul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecţie) formează o unitate:

b) În interiorul unor expresii formate din două substantive, un substantiv şi un adverb, din două adverbe sau in două interjecţii, de exemplu: calea[-]valea, câine[-]câineşte, ici[-]colo, nitam[-]nisam, talmeş[-]balmeş, târâş[-]grăpiş, trosc[-]pleosc Ietc.

c) Cratima se foloseste intre două numerale, pentru a arăta că indicaţia numerică e aproximativă:

d) Între cuvinte care arată limitele unei distanţe, ale unui interval de timp:

Gânduri [-] gânduri… treceau prin cugetul lui Dănilă. GALACTION, O. I 167

La început nu văcu nimic, apoi încet [-] încet începu să vadă. GALACTION, O. I 322

He [-] he [-] he [-] he ! că bune tinereţe ai mai avut! SADOVEANU, D. Î 203

Notă: În această situaţie este posibilă şi folosirea virgulei:

Începu a se strânge în cete, cete şi a se întreba unii pe alţii ce să ceară. NEGRUZZI, I 154

Pe cer nouri: ici [-] colo clipesc stele. SADOVEANU, O. VI 282

Numai când silea pe Sultănica să mestece doi [-] trei dumicaţi, se socotea în rai. DELAVRANCEA, S 50

Notă: În această situaţie este posibilă folosirea virgulei:

Ce focul, bade, te ţine
De nu vii seara la mine
Batăr la două [,] trei zile?

JARNIK-BÂRSEANU, D 237

Şoseaua Bucureşti [-] Ploieşti.

Perioada 1 ianuarie [-] 31 martie.

1 [-] 250 km.

E bine să se scrie orele 14 [-] 16 sau între orele 14 şi 16. Formula între orele 14 [-] 16 este greşită.

Comments (21)

  • e super bine!

    |

    E super bine

    Reply

  • alex

    |

    Intrebarea pusa este despre felul in care se despart corect astfel de cuvinte:
    arata-mi -> arata-mi-le sau aratami-le?

    Reply

  • so

    |

    arata-mi-le

    Reply

    • Website Admin

      |

      Multlumesc SO,
      Intr-adevar se scrie “arata-mi-le”.

      Reply

  • denis

    |

    ce sa zic ma ajutat bravo

    Reply

    • Website Admin

      |

      Poate ma insel dar cred ca vrei sa zici m-a ajutat….

      Reply

  • Anonimov

    |

    Am şi eu o întrebare!

    Cum se scrie corect: “dracu’-ntreg” sau “dracu-ntreg”?
    Cratima poate face faţă căderii mai multor vocale, sau numai uneia?

    Mulţumesc.

    Reply

  • dana

    |

    Cum este corect?
    ego-ul sau egoul?

    Reply

    • Andrei

      |

      Eu cred ca ego-ul… Nu stiu dar parca asa imi amintesc ca se scrie corect. Poate ma insel dar cred ca este corect “ego-ul”

      Reply

      • Anonimov

        |

        la articole hotărâte şi desinenţe, folosim cratima doar dacă silaba finală a cuvântului prezintă diferenţe între scriere şi pronunţare: Bruxelles-ul, acquis-ul, show-uri etc., dar egoul, logoul, supermarketuri etc.

        Reply

        • Website Admin

          |

          Multumesc pentru jutor. Am vazut ceea ce faci pe siteul tau si este ceva inedit… te-ar itneresa un schimb de bannere? contact: vbogdan at gmail. Te salut

          Reply

  • Laura

    |

    Dar, asi face, ati facut, ati avut? Sau a-si face, a-ti avut, a-ti facut, a-ti strigat? Multi am vazut ca scriu si intr-un fel si in altul, si legat si cu cratima, de nici nu mai stii cum e corect, am ajuns sa ma indoiesc de mine si de gramatica pe care o folosesc desi astazi sunt femeie la casa mea, cu familie cu tot dupa ce am trecut cu brio, premianta prin toate etapele invatamantului. Dupa ce mi-am dat doctoratul si stiu lucruri mult mai grele, am inceput sa ma indoiesc de mine cu privire la simpla ortografie a limbii romane, dar care acum nu mai pare simpla deloc cand vezi scris peste tot, pe net, prin ziare, scris in toate felurile. Bine ca am gasit acest site al dumneavoastra si mai arunc si eu cate o privire pe ici colo.

    Reply

  • Laura

    |

    Si pe multi am vazut scriind v-a face, v-a canta, v-a place. Ce sa mai zic oameni buni. Ori nu mai stiu eu boaba de ortografie, ori mi-am pierdut mintile si nu mai sunt eu intreaga la minte. Dar de pierdut mintile nu cred, ca doar functionez normal zi de zi. Merg la servici si lucrez normal, interactionez normal, comunic normal cu cei din jur, dar cand dai peste astfel de postari, asemenea scris, parca nici nu mai stii ce sa crezi. Si ne mai miram de ce suntem vazuti asa cum suntem vazuti de cei din afara, cand noi nici nu ne mai respectam pe noi insine si propria noastra limba atat scrisa cat si vorbita. Si la vorbit e dezastru unde am ajuns. Ce ar trebui sa fac? Sa ma apuc la varsta mea sa caut niste manuale si sa ma apuc de citit si de invatat iarasi. Parca am fi intr-un film, nu stiu cati dintre voi vazura-ti Idiocracy. Filmul mi se pare nostim rau, dar in viata de zi cu zi nu mai e nostim deloc, e de plans.

    Reply

  • Website Admin

    |

    va multumesc frumos pentru aprecieri… din aceleasi motive am facut si eu acest site.

    Reply

    • Laura

      |

      Pentru putin. E purul adevar. Si bine ca mai sunt oameni ca dumneavoastra care mai incearca sa ii ajute, sa ii indrume si sa ii calauzeasca pe cei ce gresesc pt ca in ziua de azi multi nu mai au rabdare sa faca asta si se transforma in niste nesimtiti care pur si simplu li se suie in cap celor care gresesc si nu cred ca aceea este calea corecta. Daca esti bun cetatean, daca in primul rand esti om, incerci prin tot ce faci sa il ajuti pe cel ce greseste si sa-l ajuti sa se corecteze explicandu-i frumos unde a gresit si cum este corect. Dar in zilele noastre este mai multa golanie in jur.

      Reply

  • Florin

    |

    Unde se incadreaza temenul “feedback” la pct. 8, litera C?
    Corect: feedbackul sau feedback-ul ?
    multumesc.

    Reply

  • domnita

    |

    cum se scrie corect :vede-ti sau vedeti?

    Reply

  • anonimus

    |

    care e rolul cratimei aici?
    sa-si afle

    Reply

Leave a comment