Structura etimologica a vocabularului

Structura etimologica a vocabularului

Limba romana in structura ei s-a format o data cu poporul roman, pe teritoriul Daciei de-a lungul mai multor veacuri. La formarea sa au contribuit limba latina vulgara (vulgus = popor) vorbita de romanii cuceritorii si din limba dacilor bastinasi.

Limba romana, apoi, a evoluat spre structura si forma ei actuala din zilele noastre, accentuandu-i-se trasaturile distincte, drept urmare a unui proces natural si firesc de perfectionare a ei ca instrument de comunicare intre vorbitori de diverse trepte sociale, politice si culturale dar si datorita unor influente din partea limbii popoarelor cu care au venit in contact de-a lungul timpului (popoare slave, turc, grec, etc.)

Dupa originea cuvintelor, lexicul limbii romane se ordoneaza astfel:

A. Fondul originar, mostenit:

cuvinte autohtone, preromane, de origine daca (circa 160 de cuvinte)

Ex: Arges, Cris, Prut, barza, buza, manz, viezure, vatra, sambure, bordei, etc.

cuvinte de origine latina (care au constituit natura limbii romane vorbita azi; sunt cuvinte de mare circulatie, cu capacitate de derivate si cu valoare polisemantica).

Ex: floare, frate, sor, parinte, barbat, cap, cer, lemn, lapte, casa, frumos, inalt, greu, de, pe, la, si, etc.

Nota:

  • Cele mai importante notiuni legate de om si faptele sale, de universul sau material, denumirea partilor care alcatuiesc corpul uman, cuvintele folosite la imbinarea de propozitii si fraze (conjunctii, propozitii) sunt de origine latina.

Ex: lat. cocsa-coapsa; gula-gura, homo-om, filius-fiu, solis-soare;

  • Limba romana ocupa un loc important in cadrul limbilor romanice impreuna cu: portugheza, spaniola, italiana, franceza, catalana, provensala, sarda, retroromana, rumansa, etc.
  • Sursele innoirii vocabularului limbii romane are surse aceste limbii latinice si romanice.

B. Imprumutarile din alte limbi:

Exemple cu cuvinte imprumutate din alte limbi:

vreme, nevasta (slava); marfa, oras (maghiara); cearceaf, cataif (turca); halba, strofa (germana); diviziune, epidemie (franceza); volei, ofsaid, fotbal (engleza).

C. Cuvinte formate prin compunere sau derivare avant ca baza limba romana:

Exemplu de cvinte:

copilas, stramos, studentie, semanatul, secerisul, oful, fasul, Campulung, Bolintinul din Deal etc.

 

 

Leave a comment